Articole etichetate cu: gothic


 

Share:

24.09.2012 Horace Walpole și începutul genului horror gothic

Sărbătorit al zilei de astăzi,  Horace Walpole, venea pe lume la 1717, într-o familie de aristocrați englezi (tatăl său a fost primul ministru Robert Walpole).

Om de litere, cu studii la Eton și la King’s College, a intrat apoi în politică dar a fost mereu fascinat de stilul gotic. Atât de mult încât a scris The Castle of Otranto, considerat drept primul roman din romantismul gotic.

Cum  își dorea să aibă succes, sau poate pentru că se temea că publicul nu va înțelege frumusețea romantismului întunecat, prima ediție a Castelului din Otranto a apărut ca și cum ar fi fost opera unui italian, Onuphirio Muralto, tradusă în engleză. Când Walpole a recunoscut că el era autorul, la apariția celei de-a doua ediții,  criticii care inițial aplaudaseră apariția cărții s-au răzgândit.

Nu fără motive întemeiate: romanul, pe care îl puteți descărca gratuit făcând click pe butonul Descarcă de mai jos, se deschide cu fiul lui Manfred, prințul din Otranto, zdrobit din cine știe ce motive supranaturale de un coif uriaș. Un moment oarecum ridicol și deloc singular: elemente supranaturale se vor regăsi pe întreg parcursul cărții. Deznodământul ne va arăta că întreaga familie a lui Manfred e, de fapt, plină de vicii, element deseori exploatat apoi în romanele epocii.

Meritul romanului este că a dat naștere unui curent ale cărui elemente s-au regăsit apoi și în operele unor autori de seamă. NU știm ce ar fi fost Frankenstein fără imboldul lui Walpole și nici cum ar fi arătat, fără sarea și piperul ororilor,  romanele lui Walter Scott’s novels, Jane Eyre, La răscruce de vânturi, Moby-Dick sau Marile Speranțe.

Walpole a mai publicat Anecdotes of Painting in England, memorii despre scena politică din perioada georgiană, sursă principală de informație a istoricilor de mai târziu și Historic Doubts on the Life and Reign of King Richard III.

Un alt amănunt interesant, lui Walpole i se datorează existența cuvântului serendipity. Într-una dintre cele trei mii de scrisori scrise de-a lungul vieții,  Walpole face referire la serendipity, un cuvânt extrem de expresiv, parte a titlului unui basm : Cei trei prinți din Serendip (cum i se spunea pe vremuri statului Sri Lanka) pentru a descrie o coincidență pe care o trăise. Povestea descrie călătoria a trei prinți și lucrurile pe care aceștia le-au descoperit fără să fie neapărat în căutarea lor.

Descarcă